
Thursday, 17 March 2011
Thursday, 10 March 2011
ANTOLOGIA


ANTOLOGIA
scriitorilor români contemporani din întreaga lume,
STARPRESS 2011
Iniţiativa scriitoarei Ligya Diaconescu şi a revistei STARPRESS , romano - canado-americane , în colaborare cu Andrada Victoria Diaconescu, de a publica "ANTOLOGIA scriitorilor români contemporani din întreaga lume", a izvorât din dorinţa de a face cunoscute cercurilor iubitoare de cultură, şi nu numai, din întreaga lume, scriitori români trăitori pe meridianele lumii. Lucrarea apărută în format A4, cuprinde 52 de poeţi şi prozatori, în 225 de pagini, cu creaţii scrise în limba română, dar traduse şi în limba engleză.Parafrazând pe Eugen Lovinescu pot spune că cei cuprinşi în această amplă lucrare nu sunt numai talente remarcabile, ci şi puncte din frontiera hărţii noastre sufleteşti.
Această antologie a apăut şi urmare "Concursului Internaţional de Poezie " pentru românii din întreaga lume-"STARPRESS ", iniţiat de Ligya Diaconescu din România şi George Filip din Montreal, aşa cum ne informează poetul în "Cuvânt înainte ".
Tot ca o prefaţare a acestei ample lucrări, scriitoarea Cezarina Adamescu ( redactor la Agero, Stuttgart, Germania ) subliniază că această antologie este o"Călătorie prin patria neasemuită a cuvintelor ", în timp ce Adalbert Gyuris( Germania) spune că lucrările publicate sunt"Gânduri alese ", iar cunoscutul scriitor Octavian Curpaş din Phoenix (Arizona ) detailează rolul amplei lucrări, spunând că ea este" o şansă la universalitate pentru autorii români ai timpului nostru ", ca Lucreţia Berzintu ( Israel) să conchidă că Ligya Diaconescu "a creat acest buchet de flori de pretutindeni ".
Fiecarui autor cuprins în antologie i se rezervă patru pagini în care sunt publicate datele biobibliografice, fotografia şi creaţiile, în limba română şi în engleză.
Urmare faptului că poetul clujan Al.Florin Ţene, preşedintele Legii Scriitorilor Români, a câştigat Marele Premiu la Concursul Internaţional STARPRESS, antologia se deschide cu fişa bio-biobliografică a acestuia şi cu patru poeme în limba română şi engleză. O altă personalitate reprezentativă a literaturii noastre din diasporă este poetul George Roca, membru al Ligii Scriitorilor, stabilit în Australia, prin poeziile cuprinse în această antologie, pot spune că este un martir al talentului.Lumina din poeziile Victoriei Duţu stabileşte o analogie între două structure lirice, între spiritual postmodern şi cel globmodern. Cunoscutul poet din SUA, Virgil Ciucă ştie să împletească armonios inteligenţa artistică cu ceremonia lirică.O poetă a vibraţiilor luminii sudului este Elisabeta Iosif, în poeziile căreia anotimpurile sunt simboluri ale iubirii şi ale renaşterii spirituale. Lică Pavel dospeşte verbul în versuri scurte, concentrate, ele fiind oglinda unde"Omul care mă priveşte îmi seamănă leit ".Versurile semnate de Carmen Tania Grigore sunt expresii ale eului frisonat de dragoste.
Poemele semnate de Marin Ifrim sunt adevărate acumulări de detalii în care se răsfrâng clipele aşteptării. Adalbert Gyuris (Germania ) îşi exteriorizează sentimentele prin plasticitatea şi coloratura cuvintelor, în timp ce din Baia Mare poeta Mariana Angela Glodici îşi aprinde "Făclia de dor " pentru a lumina "cu speranţa cea mai curată" destinul.Un poet laborios este Damian Theodor (New York ) în versurile căruia descoperim metafore ce inched o premoniţie adâncă. Mariana Zavati Gardner(Anglia ) este o poetă a amintirilor unde pactul autobiografic, autoreferenţialitatea poemului sunt introduse într-un scenariu nostalgic. Micropoemele lui Adrian Botez sunt adevărate clic-clacuri ale unui aparat fotografiat ce surprinde clipa de lumină. O metamorfoză a anotimpurilor nuanţează poezia lui Victor Burde, în timp ce Mariana Doina Leonte îşi ascultă tăcerea poemelor sale.
Un poet profund este Menuţ Maximinian dotat cu capacitatea de a da carnaţie obsesiilor şi a sentimentelor. Visul evaziv al Mihaelei Cristescu (Sydney-Australia ) transcende dincolo de realitate prin plasticitatea imaginilor, pe când acest fenomen îl găsim şi la Cristina Gabriele Nemeş dar încorsetat în frumoase poeme scrise în stil clasic.Implicarea eului în "conflictul " dintre anotimp şi persoanele iubite din versurile semnate de Elena Olariu dă o notă de sinceritate. Gustul pentru rememorarea histrionică îl descoperim la Alex Popa ( Anglia), acelaşi lucru străbate şi poeziile Ionelei Flood (London-England ). În versuri scrise în stil clasic Gigi Stanciu decantează gânduri cu o voluptate irepresibilă. Iar poeziile semnate de Cristiana Maria Purdescu, Gheorghe Mizgan, Sorin Micuţiu, Silvia Petre-Grigore, Ioana Geier( Germania), Marian Dragomir, Olga Alexandra Diaconu, Ionela Van Rees Zota( Germania), Eliza Floria, Ana Maria Gîbu, Maya Maria Muşat, Monalisa Livia Gheorghiu alternează subtil spectacolul ingenuu şi tonul romantic.
O poetă cunoscătoare excelentă a poeziei este Ligya Diaconescu, sedusă fiind de himera clasicităţii.O voluptate irepresibilă a rostirii şi o dicţie impecabilă împing poezia Ligyei Diaconescu către discursul muzical în care par a se fi strâns cele mai incitante ritmuri în armonie cu trăirile egoului. Clasicismul prozodic al versurilor e însă mai degrabă o formă de îmblânzire a convulsiilor lăuntrice, un act de exorcism. Poemele freamătă de sensibilitatea unei poete admirabilă. Aceaşi seducţie pentru versul clasic o descoperim la Lavinia Huţişoru Dumitru.
Această amplă antologie se încheie cu proze semnate de Elena Buică (Toronto, Canada ), Radu Botiş, Cezarina Adamescu, Adrian Botez, Liliana Moldovan, Ovidiu Creangă,( Toronto, Canada), Daniela Gîfu, Dora Alina Romanescu, Radu Vasile Chialda, Victoria Fătu Nalaţiu, Menuţ Maximinian şi Camelia Iuliana Radu, texte ce evidenţiază starea actuală şi diversă a prozei româneşti unde urmele biografiei, rememorarea, punerea în oglindă a depoziţiilor, introspecţia, radiografia unor destine angrenate în circuitul social al vieţii, cu toate complicaţiile pe care le presupune, sunt doar o parte din evantaiul multicolor al ideilor ce se desprind din aceste proze.
Această antologie, realizată cu profesionalism de Ligya Diaconescu, se constituie într-un barometru care indică punctele din frontiera hărţii noastre sufleteşti, cum scria Eugen Lovinescu. Lucrările cuprinse în această antologie reprezintă perenitatea talentului românului indiferent pe ce meridian al planetei se află.
Al. Florin ŢENE
Tuesday, 8 March 2011
Happy 8 March!

Romanca Society will celebrate International Womens Day in Wales. You are welcome to join Ionela Flood talk about Martisor and her award winning poetry book "Shores of love" on 9 March 7.30pm at Oriel -Qeens, Hall Gallery Narbert, High Street, Narberth SA667AS .For details contact Lynn 01834869454, or Ionela 07515253584 . I am looking to see you there. Ionela Flood
Monday, 28 February 2011
Children
Cultural association “Manifest” is launching the third edition of the international poetry contest “Art Attack”. The festival uses engaged literature as a form with the possibility of affecting public opinion and introducing positive changes in the society. After two successful editions, the festival has spread across over twenty different countries around the world and was recognized by numerous cultural institutions in Croatia and abroad.
This year’s topic is “children”. The contest is open for authors up to 30 years of age who send their works (max 3 poems) in Croatian and/or English to the e-addressart.attack.fest@gmail.com. Closing date is March 15th, 2011.
The jury will choose 15 works which will be published in a bilingual poetry collection. Together with their works, authors are asked to send basic information about themselves: name and surname, date and country of birth as well as a short biography. Authors will be notified about the results by the end of March, 2011.
The festival will last for one week and will include events such as: presentation of the poetry collection, poetry readings, meetings with the awarded poets, children workshops, theatre plays and films as well as presentations of organisations participating in the project.
Awarded authors will be invited to participate in the events in Zagreb, Split and Šibenik in June 2011.
Articol preluat de pe Reteaua literara
This year’s topic is “children”. The contest is open for authors up to 30 years of age who send their works (max 3 poems) in Croatian and/or English to the e-addressart.attack.fest@gmail.com. Closing date is March 15th, 2011.
The jury will choose 15 works which will be published in a bilingual poetry collection. Together with their works, authors are asked to send basic information about themselves: name and surname, date and country of birth as well as a short biography. Authors will be notified about the results by the end of March, 2011.
The festival will last for one week and will include events such as: presentation of the poetry collection, poetry readings, meetings with the awarded poets, children workshops, theatre plays and films as well as presentations of organisations participating in the project.
Awarded authors will be invited to participate in the events in Zagreb, Split and Šibenik in June 2011.
Articol preluat de pe Reteaua literara
Saturday, 25 December 2010
Sarbatori Fericite!
Sarbatorile de iarna sa va petreaca spre Anul Nou cu inocenta copiilor colindand spre inimile noastre si spre viitor! Sarbatori linistite cu pace si armonie!
Echipa Societatii Romanca
www.romanca.co.uk
Craciun Fericit
Craciun Fericit
sperantelor ascunse prin zapezi
colindelor revarsate princiar pe strazi
Craciun Fericit
Romanilor risipiti printre nameti
si candelei aprinse pentru Sfinti
Craciun Fericit
oricarui clinchet rasunand cosmopolit
din gandul mamei impletind colaci
Craciun Fericit
copiilor impartasiti in graiul stramosesc
cu acelesi radacini de Feti Frumosi
Craciun Fericit
si doinei rasunand in vechi trompeti
peste un viers ce-l risipim peste hotar
Craciun Fericit
cununei ce se coace in bobul adormit
si focului ce arde-n zarea de argint
Craciun Fericit cu steaua stralucind la infinit
iubirii nerostite pe Pamant
Craciun Fericit!
Ionela Flood Poezie din volumul Parfumul Ingerilor, Bucuresti 2010
Ilustratie de carte Parfumul Ingerilor- Colindul Crinului de Amy Lee
http://animoto.com/play/wgE1OgtJg0gZtwRJttpCHQ
Colindul Crinului de Ionela Flood, interpretat de Corneliu Pavel -fragment din Cd-ul promotional al volumului de poezii Parfumul Ingerilor, lansat la Congresul Spiritualitatii Romanesti , Alba Iulia 2010.
Echipa Societatii Romanca
www.romanca.co.uk

Craciun Fericit
Craciun Fericit
sperantelor ascunse prin zapezi
colindelor revarsate princiar pe strazi
Craciun Fericit
Romanilor risipiti printre nameti
si candelei aprinse pentru Sfinti
Craciun Fericit
oricarui clinchet rasunand cosmopolit
din gandul mamei impletind colaci
Craciun Fericit
copiilor impartasiti in graiul stramosesc
cu acelesi radacini de Feti Frumosi
Craciun Fericit
si doinei rasunand in vechi trompeti
peste un viers ce-l risipim peste hotar
Craciun Fericit
cununei ce se coace in bobul adormit
si focului ce arde-n zarea de argint
Craciun Fericit cu steaua stralucind la infinit
iubirii nerostite pe Pamant
Craciun Fericit!
Ionela Flood Poezie din volumul Parfumul Ingerilor, Bucuresti 2010

Ilustratie de carte Parfumul Ingerilor- Colindul Crinului de Amy Lee
http://animoto.com/play/wgE1OgtJg0gZtwRJttpCHQ
Colindul Crinului de Ionela Flood, interpretat de Corneliu Pavel -fragment din Cd-ul promotional al volumului de poezii Parfumul Ingerilor, lansat la Congresul Spiritualitatii Romanesti , Alba Iulia 2010.
Invitatie la Oda Divinului, 26 Dec 4pm la St. Ethelburga's Center
Art Refugee Point
&
http://pro-diaspora.com/
Revista Pro-Diaspora
va invita in Duminica Craciunului,
sa ne bucuram de Nasterea Domnului si sa intampinam Anul Nou si urmatorul deceniu intr-un spirit Comunitar
26 Decembrie, 4pm (16.00)
la
Centrul Pacii, Sf. Ethelburga
aducem
ODA DIVINULUI
Programul include:
* 4pm - Colinde si Expozitie de ilustratii de carte – Ioan Astalus, Adina Romanescu, Amy Lee, Petre Vlaic si Adela Ursache.
si Expozitie colectiva de icoane – Aurelia Chiriac Carabinieru (Atelier iconografic Societatea Romanca),
* 4.30 - Prezentare "Arta - Punct de Refugiu",
* 4.45 - Cine suntem? (povestioare, amintiri, obiceiuri, glume) - contributia participantilor,
* 5.30 - Pauza de ceai,
* 5.45 - Prezentarea cartii "Parfumul Ingerilor" de Ionela Flood, cu recital de poezie si slide-show,
* 6.00 - ODA DIVINULUI - Rugaciune
* 6.15 - Gustare Festiva si partea II (colindatori, muzica populara si hora Unirii)
* aprox. 8pm - Plecarea
Parteneri:
Comunison RC
Societatea Romanca Uk
Asociatia Info Manager
Association de Cummunautes Unies de Moldavie ACUM
Fraternitatea Tienerilor Ortodocsi NEPSIS
Serafimis Ltd
Localul:
Centrul Pacii Sf. Ethelburga se afla la 5min de Liverpool Street Station sau Bank station in City of London. Postcode: EC2N 4AG. No 78 Bishopsgate. Acest Centru a fost sanctuar Crestinilor din A.D. 1150 si o are ca Protectoare pe Sf. Ethelburga. Acest loc deasemenea a devenit Centru de intilnire pentru comunitatea romaneasca din A.D. 2005.
Confirmarea:
RSVP se face prin reply la unitedmoldovans@gmail.com
contact: Serafim Florea
&
http://pro-diaspora.com/
Revista Pro-Diaspora
va invita in Duminica Craciunului,
sa ne bucuram de Nasterea Domnului si sa intampinam Anul Nou si urmatorul deceniu intr-un spirit Comunitar
26 Decembrie, 4pm (16.00)
la
Centrul Pacii, Sf. Ethelburga
aducem
ODA DIVINULUI
Programul include:
* 4pm - Colinde si Expozitie de ilustratii de carte – Ioan Astalus, Adina Romanescu, Amy Lee, Petre Vlaic si Adela Ursache.
si Expozitie colectiva de icoane – Aurelia Chiriac Carabinieru (Atelier iconografic Societatea Romanca),
* 4.30 - Prezentare "Arta - Punct de Refugiu",
* 4.45 - Cine suntem? (povestioare, amintiri, obiceiuri, glume) - contributia participantilor,
* 5.30 - Pauza de ceai,
* 5.45 - Prezentarea cartii "Parfumul Ingerilor" de Ionela Flood, cu recital de poezie si slide-show,
* 6.00 - ODA DIVINULUI - Rugaciune
* 6.15 - Gustare Festiva si partea II (colindatori, muzica populara si hora Unirii)
* aprox. 8pm - Plecarea
Parteneri:
Comunison RC
Societatea Romanca Uk
Asociatia Info Manager
Association de Cummunautes Unies de Moldavie ACUM
Fraternitatea Tienerilor Ortodocsi NEPSIS
Serafimis Ltd
Localul:
Centrul Pacii Sf. Ethelburga se afla la 5min de Liverpool Street Station sau Bank station in City of London. Postcode: EC2N 4AG. No 78 Bishopsgate. Acest Centru a fost sanctuar Crestinilor din A.D. 1150 si o are ca Protectoare pe Sf. Ethelburga. Acest loc deasemenea a devenit Centru de intilnire pentru comunitatea romaneasca din A.D. 2005.
Confirmarea:
RSVP se face prin reply la unitedmoldovans@gmail.com
contact: Serafim Florea
Saturday, 11 December 2010
Emilia Dorobanţu, o nouă perlă a muzicii populare româneşti

Emilia Dorobanţu, o nouă perlă a muzicii populare româneşti
O floare firavă de măr ce freamătă în lina adiere a vântului stârnit pe dealurile Curtişoarei, localitate situată pe malul stâng al Oltului, doi ochi albaştri senini ca azurul cerului, o voce de excepţie ce face să vibreze fiecare părticică a sufletului de român: Emilia Dorobanţu se iveşte ca o perlă a cântecului oltenesc, care printr-o muncă, de acum titanică se va alătura şiragului de nestemate ce strălucesc în arealul muzicii populare româneşti
La numai 17 ani Emilia Dorobanţu reuşeşte să ridice publicul în picioare la toate concursurile şi festivalurile naţionale dar şi la reprezentaţiile internaţionale.
Elevă a Colegiului Naţional „Radu Greceanu” din Slatina, membră a Ansamblurilor Folclorice „Flori de măr” din Curtişoara şi „Hora” din Drăgăneşti-Olt şi absolventă a Şcolii Populare de Arte şi Meserii Slatina solista, avându-i ca profesori de canto pe domnul Fieraru Marius Arald şi doamna Silinescu Maria Deniza, aduce bucurie în sufletele românilor prin cântecul popular interpretat cu măiestria şi virtuozitatea unui artist autentic.
Debutează ca dansatoare în cadrul Ansamblului Folcloric „Flori de măr” din Curtişoara, înfiinţat de doamna învăţătoare Pirnă Mariana şi sprijinită îndeaproape de părinţi săi Dorobanţu Dumitru şi Dorobanţu Marinela, remarcându-se ca solistă vocală în anul 2004 cu ocazia unui turneu în Franţa. Din acel moment vocea sa de excepţie atrage atenţia personalităţilor din domeniul folclorului şi din 2006 până în prezent evoluţia ei scenică este încununată de noi şi noi succese.
Profesor de canto şi realizator de emisiuni culturale la TVR Bucureşti doamna Maria Tănase Marin, giuvaergiul care cu migală şi dăruire s-a preocupat de şlefuirea acestei perle culese de pe malul Oltului, timp de doi ani a trudit alături de tânăra solistă pentru a-i defini un stil aparte în paleta cântecului popular românesc.
Astfel, participă la o serie de festivaluri şi concursuri de folclor unde obţine numai Premiul I sau Marele Premiu:
- 2006 – Premiul I – Festivalul internaţional „Cântecele Dunării”, Ianca, judeţul Olt;
- 2007 – Premiul I – Concursul Naţional „Doine şi balade”, Drăgăneşti, judeţul Olt;
- 2008 – Premiul I – Concursul de Folclor „De dor de primăvară”, Caracal, judeţul Olt;
- 2008 – Premiul I – „Dobroge, mândră grădină”, Eforie, judeţul Constanţa;
- 2009 – Marele Premiu „Irina Loghin”, Vălenii de Munte, judeţul Prahova;
- 2009 – Marele Premiu – „La izvor de cânt şi dor”, Lipova, judeţul Arad;
- 2009 – Premiul I – Cânt şi joc pe Hârtibaci”, Agnita, judeţul Sibiu;
- 2009 – Marele Premiu – Cântecele românilor de pretutindeni”, Drobeta Turnu Severin;
- 2009 – Marele Premiu – „Floarea dorului”, Festivalul Naţional de Folclor, Hunedoara;
- 2009 – Marele Premiu – „Datini”, Sighişoara, Mureş;
- 2009 – Marele Premiu – „Strugurele de aur”, Jidvei, judeţul Alba;
- 2009 – Premiul I – „Maria Tănase”, Craiova, judeţul Dolj;
- 2010 – Marele Premiu – „Mureşule apă lină”, Luduş, judeţul Mureş;
- 2010 – Marele Premiu – „Elena Roizen”, Ovidiu, judeţul Constanţa;
- 2010 – Festivalul de Folclor Mamaia 2010 - Marele Premiu „Mamaia” şi Premiul Presei, Mamaia;
- 2010 – Marele Premiu – „Maria Lătăreţu”, Târgu Jiu, judeţul Gorj;
- 2010 – Marele Premiu – „Natalia Şerbănescu”, Tulcea.
Pentru viitor, tânăra solistă şi-a propus să termine cursurile Colegiului Naţional „Radu Greceanu“, fiind în prezent elevă în clasa a XI-a, apoi să urmeze Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti, profilul canto clasic şi operă, urmând să îmbrăţişeze o carieră într-un teatru liric sau la operă. Deşi îşi doreşte cu ardoare să ajungă la Opera din Viena, nu va renunţa niciodată la muzica populară pe care o consideră ca fiind cea mai aproape de inima sa, pe care o simte vibrând la fiecare contact cu scena dar şi la sunetul instrumentelor din tarafurile care o însoţesc la toate spectacolele.
George Smarandache
Slatina, 2010
Subscribe to:
Posts (Atom)